Cum ratarea calificării la Mondialul de la Rio, a produs un
gust amar în sufletele noastre, acum, la gura sobei, am dat frâu liber
amintirilor. Pentru nostalgicii vremurilor de altă dată, alături de prietenul
meu Răzvan Neculaiu, un câmpinean împătimit al sportului rege - cum rar mi-a
fost dat să văd - am încercat să aducem în prim plan o generaţie de fotbalişti
care a făcut istorie. Pentru aceasta, momentul de vârf a fost anul 1970, an
care a marcat desfăşurarea Campionatului Mondial din Mexic. Participând într-o
grupă de foc, alături de Brazilia, Anglia şi
Cehoslovacia, ai noştri au avut o comportare remarcabilă.
Haideţi să privim distribuţia lotului care a făcut deplasarea
la Guadalajara:
PORTARI: Răducanu (Rapid), Gornea (UTA),
Adamache (Steagu Roşu Braşov)
FUNDAŞI: Sătmăreanu (Steaua), Lupescu
(Rapid), Mocanu (Petrolul), Dinu (Dinamo), Dan Coe (Rapid), Ivăncescu (Steagu
Roşu Braşov), Deleanu (Dinamo), Gergely (Dinamo), Pescaru (Steagu Roşu Braşov)
MIJLOCAŞI: Dembrovschi (Dinamo Bacău), Dobrin
(FC Argeş), Radu Nunweiller (Dinamo), Dumitru (Rapid), Tătaru (Steaua)
ATACANŢI: Lucescu (Dinamo), Dumitrache
(Dinamo), Neagu (Rapid), Tufan (Farul), Domide (UTA)
Reamintim şi rezultatele înregistrate atunci: 0-1 cu Anglia lui Bobby Charlton, 2-1 cu Cehoslovacia lui Adamec
şi 2-3 cu Brazilia lui Pele. Din păcate, echipa de atunci antrenată de Angelo
Niculescu şi Emerich Vogl este astăzi decimată. Pe lîngă Vogl, a cărui dispariţie
s-a produs la doar un an de la Mondialele de care vorbim, au mai urcat la Cer,
prea devreme, în puterea firii, nu mai puţin de 9 jucători, aproape o formaţie
întreagă. Între două miuţe cu îngerii, ei mai aruncă o privire spre pământul
părăsit, râzând cu un ochi şi plăngând cu celălalt la ce există astăzi în
fotbalul românesc. Să-i evocăm, pe rând, pe dispăruţii preţioşi, legându-le,
fiecăruia, o succintă caracterizare a profesorului Angelo, care la 92 de ani
îşi strânge la piept cu mângâieri tandre amintirile.
Adamache, înecat în Dunăre: “Un portar sârguincios, conştiincios,
teribil de ambiţios”
Gornea: “Alt
portar. Era dotat şi dăruit. Avea momente de reverie, când se închidea în sine,
urzind planuri numai de el ştiute”
Dan Coe, sfârşind cu ştreangul de gât, în
Germania, unde se refugiase criticând dur “Epoca de aur” la postul de radio
Europa Liberă: “Vulcanic, parcă ar fi
avut două inimi în pieptu-i de aramă.
Mânat de o voinţă teribilă”
Mocanu: “Serios, aplicat, responsabil”
Gigi Tătaru: “Doldora de talent, mânat de fantezie, mari rezerve nevalorificate
deplin”
Neagu: “Era
activ, eficace, simţ al porţii, făcea ravagii cu gheata sau cu capul”
Dobrin: “Talent
clocotitor”
Dumitrache: “Detentă
fantastică, viteză de reacţie, lovitură de cap. În 5 secunde realiza mai mult
decât un mediocru în 90 de minute”
Ivăncescu: “Muncitor,
perseverent, simţ al datoriei, constant în evoluţii”
Lista cernită e mai lungă, din păcate. Noi am stăruit asupra
echipei descompletate sever de la Guadalajara, unde fotbalul românesc s-a
măsurat cu nişte monştri sacri, ţinând cadenţa. Dumnezeu să-i odihnească pe
toţi! Nouă, fiindu-ne dor de ei, suntem trişti, dar mîndri cu asemenea
ambasadori la Curtea Regelui Fotbal.
SUPRAVIEŢUITORII
GENERAŢIEI GUADALAJARA
Rică Răducanu (67 de ani) pensionar
Lajos Sătmăreanu (69 de ani) pensionar
Nicolae Lupescu (72 de ani) observator federal
Cornel Dinu (65 de ani) administrator delegat
Dinamo
Emeric Dembrovschi (68 de ani) pensionar
Radu Nunweiller (69 de ani) stabilit în Elveţia
Mircea Lucescu (68 de ani) antrenor Şahtior Doneţk
Augustin Deleanu (69 de ani) pensionar
Vasile Gergely (72 de ani) stabilit în Germania
Liţă Dumitru (63 de ani) stabilit în Germania
Marin Tufan (71 de ani) pensionar
Flavius Domide (67 de ani) pensionar
Nicolae Pescaru (70 de ani) pensionar
Angelo Niculescu (92 de ani) pensionar