Florin Marcu: “Îmi este foarte greu să cred că se mai poate egala performanța reușită de generația mea“
-Cum s-a format acea
echipă care putem să spunem că a făcut istorie?
-Eu, la 32 de ani câți
aveam atunci, eram pe final de carieră, după ce evoluasem 5 ani în Divizia C,
la Unirea Câmpina, grupare care în 1991 s-a desființat iar jucătorii au migrat
în masă la Foresta Brebu. Erau fotbaliști deja consacrați: Dan Tache, Costică
Pavel, Sorin Drăgan, Sandu Cocoru, Ion Peticilă, Marian Lupu, Adrian Săcuiu,
Sorin Zecheru, Vasile Chircă, ca să amintesc doar pe câțiva. De pregătirea
echipei se ocupa Mihai Teodor.
-Care a fost parcursul
Forestei în Cupă până la acel eveniment inedit pentru fotbalul brebean?
-Într-adevăr, am avut un
sezon foarte bun atât în campionat dar și în Cupă. La aceasta din urmă, rând pe
rând, Poiana Câmpina, Cimentul Fieni și Steaua Mizil au înclinat steagul în fața
noastră, determinarea și dorința de a câștiga aducându-ne acele victorii. De
bucurie, după aflarea veștii că Dinamo va venii la Brebu, întreaga echipă a
participat la un chef organizat pe plan local.
“Am
întâlnit una dintre cele mai bune echipe din România“
-Cum a decurs pregătirea
acelui joc cu Dinamo?
-Ce pot să spun? Noi
făceam antrenamente după orele de program și cu toții aveam plăcerea de a juca
fotbal. Nu a fost nimic deosebit. Cu toții am așteptat acea întâlnire ca de
altfel întreaga suflare fotbalistică din Brebu.
-Ce ați simțit în momentul
când ați ieșit la încălzire, în fața unui stadion arhiplin?
-Sincer nici acum nu
prea am cuvinte să spun. Era o cinste, o mândrie și un respect în plus pentru
toți spectatorii prezenți la meci, care plătiseră un bilet să vadă un spectacol
fotbalistic de calitate. Oficial întâlneam una dintre cele mai bune echipe din
România.
-Despre joc ce poți să
spui?
-Știu că cel puțin eu,
nu am avut trac sau emoții și am tratat adversarii cu respectul cuvenit.
Parcurgând distribuția formației din Ștefan cel Mare se poate vedea ușor o
serie de jucători care au fost prezenți la Cupa Mondială din SUA, atunci când
Gică Hagi & Co. au avut o prestație ieșită din comun. În linii mari
lotul lor era compus din: Tene, Mihăescu, Mihali, Doboş, Selymesi, D. Munteanu,
Moga, Cheregi, Gerstenmajer, Demolari, Kadar, Stelea, Cristea, Atomulesei,
Matei, Scânteie, Sava. Per ansamblu ne-au fost superiori într-un succes clar, 3-1, unicul gol
al nostru fiind înscris din penalty de către Adrian Săcuiu (Lule).
“Din
pãcate, pentru noi au fost alte vremuri“
-Au fost prime sau
altfel de bonusuri promise pentru performanța pe care ați realizat-o?
-Nu. Ni s-a oferit o
masă atât înainte cât și după meci la restaurantul câmpinean situat lângă
Lacul Bisericii. La finalul partidei au fost invitați și fotbaliștii
bucureșteni dar am stat la mese separate. Știu că după meci, delegația
dinamovistă a făcut cadou echipei noastre câteva mingii. Cert este că nu am
primit nici măcar un cuvânt de mulțumire din partea factorilor locali.
-Dacă acel meci s-ar fi
jucat astăzi, în mod sigur ați fi apărut pe sticlă. Greșesc?
-Nu. În mod sigur s-ar
fi întâmplat acest lucru. Astăzi, este adevărat când se spune că te poți numi fotbalist
numai atunci când apari pe micul ecran. Din păcate pentru noi, au fost alte
vremuri în care dragostea și pasiunea pentru fotbal însemna totul.
-Și o ultimă întrebare.
Știu că mergi des pe stadion și ești un apropiat al echipei locale A.F.C. Crezi
că se mai poate realiza la Brebu o performanță asemănătoare cu cea reușită de
voi?
-Mi-aș dori din tot
sufletul să se întâmple așa ceva dar la modul cum decurg lucrurile, sincer, îmi
este foarte greu să cred că se mai poate egala performanța reușită de generația
mea.